Efectele economice ale criminalității organizate au fost abordate din mai multe poziții teoretice și empirice, însă natura acestei activități permite o denaturare. Nivelul de impozitare luat de un stat-națiune, ratele de șomaj, veniturile gospodăriilor casnice și gradul de satisfacție față de guvern și alți factori economici contribuie la probabilitatea ca infractorii să participe la evaziunea fiscală. Pe măsură ce majoritatea criminalității organizate se desfășoară în condițiile liminului dintre piețele legitime și nelegitime, acești factori economici trebuie să fie ajustați pentru a asigura nivelul optim de impozitare fără a promova practica evaziunii fiscale. Ca și în cazul oricărei alte infracțiuni, progresele tehnologice au făcut ca evaziunea fiscală să fie mai ușoară, mai rapidă și mai globalizată. Abilitatea infractorilor organizați de a opera conturi financiare frauduloase, de a folosi conturi bancare offshore ilicite, de a accesa paradisuri fiscale sau de adăposturi fiscale și de a exploata sindicate de contrabandă a mărfurilor pentru a evita taxele de import contribuie la asigurarea sustenabilității financiare, operațiuni.
|